ואותות ונפלאות רבים נעשו על-ידי השליחים בקרב העם
”Și prin mâinile shlichimilor erau semne şi puteri multe în popor.” 

Maasey ha'shlichim 5:12.

  Mărturie confirmare shlichut / apostolat

Shalom. Mă numesc Sara M. Ramona. În Shabat (Sâmbătă) mă trezisem cu o durere la măsea și nu îmi dădeam seama dacă e măseaua de minte sau durere de la aparatul dentar. Am ignorat cât am putut dar la Avodat HaKodesh - Serviciul divin era chiar ”deranjantă” și îmi distrăgea atenția de la drashah - predică. Auzeam printre cuvinte și încercam eu să îmi țin mintea focusată pe mesaj dar durerea se lupta cu mine în nesimțire. Pe finalul mesajului, după ce tot am încercat să ”dau afară” durerea, nu pleca. Dar am decis în urma a tot ce auzeam (despre deschidere și despre credință, despre a aduce adevărul în realitate...) să fiu focusată 100% pe mesaj și să fiu maxim de deschisă la ce se spune: să cred și să aduc acel adevăr în realitatea în care eram. Mă uitam la Mar Shaliach David și durerea îmi trecea, apoi m-am uitat în altă parte și durerea era acolo din nou (asta era valabil și când nu mai eram concentrată la mesaj). Apoi mă uitam din nou la Mar Shaliach cu atenție și Bam! durerea iar dispărea. Am înțeles că "nici durere, nici nimic (altceva) nu poate sta/rezista în fața domnului Shaliach David și/sau a unui credincios! M-am întrebat ulterior, de ce nu pleca (durerea) când o alungam eu, pentru că teoretic și eu sunt credincioasă dar singurul răspuns ar fi că nu am încă suficientă autoritate singură sau nu puteam fi la maxim de deschisă suficient timp încât să treacă de tot durerea, la un moment dat oricum atenția mea cedând din cauza durerii. Asta fiind încă o dovadă și o convingere în plus că Mar Shaliach David este pus de Adonay Elohim și o dată ce primim ceea ce spune, se și întâmplă dacă suntem deschiși. Spun asta nu pentru că eu nu aș avea convingerea, o am și dovezile, nici nu m-am gândit să le pun la contestat. Nu mă îndoiesc nici o secundă de dumnealui. Todah rabah! (Mulțumesc mult (Lui Adonay)!)